Excepția privind prevederi din Legea alegerilor locale, înregistrată la CCR

 Curtea Constituțională a României a primit excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea alegerilor locale, ridicată la Tribunalul București, urmând ca ulterior să fie stabilită ședința de judecată în care aceasta va fi analizată, au confirmat marți pentru oficiali ai CCR .
 Excepția înregistrată la CCR vizează, potrivit surselor citate, prevederile art. 50 alin. 2 și art. 101 alin. 2 și 3 din Legea 115/2015 privind alegerile locale.
La art. 50 alin. 2 din Legea alegerilor locale se prevede că "pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor și 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București".  La art. 101 alin. 2 se arată că "este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate", iar la alineatul 3 se precizează că, "în caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație".

Firmele de apartament vor plăti impozit ca pentru locuinţă dacă nu deduc cheltuielile cu utilităţile, iar suprafeţele nu sunt delimitate

 Impozitul pentru clădirile cu destinație mixtă, adică cele folosite atât ca locuinţe, cât şi ca sedii sociale, va fi similar celui aplicat locuințelor, dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu sunt delimitate prin contract, iar cheltuielile cu utilitățile nu sunt deduse de firmă sau PFA, ci sunt suportate de proprietarul persoană fizică. Noile dispoziţii fac parte dintr-un act normativ publicat luni în Monitorul Oficial, document care modifică, pentru a doua oară în 2016, normele pentru aplicarea noului Cod fiscal.
Hotărârea Guvernului nr. 159/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 a apărut luni în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 208 şi a intrat în vigoare la momentul publicării.
Actul normativ citat aduce clarificări mai multor zone ale fiscalităţii, printre care taxă pe valoarea adăugată, impozit pe venit, accize şi alte taxe speciale, dar şi impozite şi taxe locale.
În cazul celui din urmă domeniu amintit, respectiv cel al impozitelor locale, modificările iniţiate de Ministerul Finanţelor şi adoptate de Guvern pe 11 martie vizează, printre altele, prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de impunere, pentru stabilirea impozitului pe clădiri, de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă (folosite atât ca locuinţă, cât şi ca sediu social), în care suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi delimitate.
Concret, în această situaţie, proprietarii persoane fizice vor plăti un impozit rezidenţial (ca pentru locuinţă), şi nu unul majorat, chiar dacă desfăşoară activitate economică la sediu, dar cu condiţia să nu îşi deducă cheltuielile cu utilităţile.
"În aplicarea prevederilor art. 459 alin. (3) din Codul fiscal, pentru calcularea impozitului pe clădirile cu destinație mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, unde este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfășoară activitatea economică, iar suprafețele folosite în scop rezidențial și nerezidențial nu sunt evidențiate distinct, impozitul se calculează conform art. 458 din Codul fiscal (ca pentru clădiri nerezidenţiale - n. red.) dacă există cheltuieli cu utilitățile înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică. În cazul în care nu există cheltuieli cu utilitățile înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, impozitul se calculează conform prevederilor art. 457 din Codul fiscal (ca pentru clădiri rezidenţiale - n. red.)", scrie în documentul citat, publicat practic cu doar zece zile înainte de termenul-limită pentru achitarea primei rate din impozitul pe clădiri, adică data de 31 martie.
Hotărârea de Guvern clarifică şi ce se înţelege prin cheltuieli cu utilităţile. Astfel, acestea sunt cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare.
Vă reamintim că, în baza prevederilor Codului fiscal, impozitul pentru clădiri rezidenţiale îl datorează şi proprietarii imobilelor la care este înregistrat şi un domiciliu fiscal, dar care nu desfăşoară acolo nicio activitate economică.
În cazul unei clădiri cu destinație mixtă, aflată în proprietatea persoanelor fizice, la adresa căreia este înregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfășoară o activitate economică, când se cunosc suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial (de exemplu: în contractul de închiriere sau de comodat e prevăzut un spațiu pentru sediul persoanei juridice sau PFA), impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent suprafeței folosite în scop rezidențial cu impozitul aferent suprafeței folosite în scop nerezidențial, aşa cum stabileşte Codul fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie. Aşadar, în această situaţie, criteriul utilităţilor nu se aplică!

Proprietarii cu activitate fără cheltuieli deduse, obligaţi să depună o declaraţie de impunere

În situaţia prezentată anterior, în care un proprietar persoană fizică desfăşoară şi activitate economică la adresa la care locuieşte, fără a avea suprafețe delimitate pentru fiecare scop şi fără a înregistra cheltuielile, acesta are obligaţia depunerii declaraţiei de impunere, pentru stabilirea impozitului pe clădiri, la direcţiile de specialitate ale primăriilor.
Termenul-limită de depunere este 31 martie, după cum Codul fiscal stabileşte la art. 495. aşa încât contribuabilii care au aşteptat publicarea în Monitorul Oficial a noilor reglementări mai au câteva zile la dispoziţie pentru a se conforma. Totuşi, cei care se află în astfel de situaţii vor fi nevoiţi să completeze doar Secţiunea IV a declaraţiei, fără a completa informaţiile prevăzute în Secţiunile V-VII ale formularului, după cum este precizat în documentul de modifică normele Codului fiscal.
Potrivit noilor dispoziţii, formularul se va depune alături de o declaraţie pe propria răspundere a proprietarului sau a persoanei împuternicite, după caz, prin care aceasta îşi va asuma faptul că „nici una dintre cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică”, fără a mai fi necesară depunerea altor documente justificative, precum contractul de comodat, contractul de închiriere sau certificatul constatator de la registrul comerțului.
De reţinut! Proprietarii imobilelor care desfăşoară şi activitate economică în locuinţă, acolo unde nu se poate evidenţia distinct destinaţia suprafeţelor, vor depune o declaraţie pe propria răspundere prin care atestă faptul că atât întreținerea, precum și factura la gaze sau electricitate nu sunt trecute pe numele firmei, ci pe numele persoanei fizice care deţine imobilul, și sunt achitate de către acesta.
De altfel, la secțiunile V-VII din declarația amintită, contribuabilul trebuie să furnizeze detalii privind desfășurarea activității și deducerea utilităților. Prin urmare, acum că documentul citat a fost publicat în Monitorul Oficial, prevederea prin care completarea respectivelor informaţii nu mai este necesară va scuti persoanele aflate în această situație să furnizeze documentele suplimentare cerute de direcțiile de taxe şi impozite locale.

Măsurile, anunţate de secretarul de stat Gabriel Biriş

Primele clarificări privind situația "firmelor de apartament", a persoanelor fizice autorizate (PFA) ce au sediul în propria locuință şi a profesiilor liberale, au venit în urmă cu câteva săptămâni, atunci când Ministerul Finanţelor, prin vocea secretarului de stat Gabriel Biriş, a făcut anumite precizări.
„În privința impozitului pe clădiri, trebuie clarificat, pentru toată lumea, care a fost intenția legiuitorului. Și anume faptul că în cazul locuințelor în care avem un sediu de firmă unde nu-i activitate sau chiar dacă e activitate nu se înregistrează cheltuieli, așa cum scrie în Codul Fiscal, impozitul datorat este cel pentru locuință și nu trebuie făcute evaluări pentru cota-parte”, spunea la începutul lunii februarie Gabriel Biriş pe pagina personală de Facebook.
Totodată, secretarul de stat a menționat faptul că prevederile legate de impozitarea diferențiată în funcție de cota-parte alocată pentru desfășurarea activității sunt aplicabile și „ar fi trebuit să nu fie probleme în sensul acesta”.
„Sunt aplicabile atunci când sunt desfășurate activități și se înregistrează cheltuieli. O să clarificăm, nu e nimic de modificat aici. Credem că legea e suficient de clară. Și asta a fost intenția de la început, ca această reașezare să nu afecteze așa-numitele firme de apartament, persoanele fizice autorizate care au sediu acasă sau profesiile libere. Asta s-a dorit de la bun început”, a mai precizat sursa citată.


Sursa Avocat.net

Proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari liberali: Un polițist local la 500 de locuitori

• Mai mulți liberali au depus la Parlament un proiect de lege care prevede reducerea plafonului de la 1.000 de persoane la 500 pentru un post de polițist local. 

"Este o inițiativă prin care vrem să ajutăm instituțiile noastre responsabile de siguranța publică, fără ca acest lucru să însemne neapărat alocări suplimentare de la bugetul de stat. În speță, vrem să modificăm OUG 63/2010 care reglementează statutul poliției locale, unde numărul de agenți este plafonat la un agent la 1.000 de locuitori. (...)
Prin această inițiativă legislativă reducem plafonul de la o mie de persoane la 500 de persoane", a declarat, miercuri, la Parlament, deputatul Alexandru Nazare, inițiator al proiectului.
El a motivat că, în prezent, nu există suficienți agenți de ordine publică.
Inițiativa care vizează modificarea OUG 63/2010 pentru modificarea și completarea legii 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și stabilirea unor măsuri financiare a fost depusă în această săptămână, fiind semnată de 12 deputați PNL. "În cazul în care unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială are organizat serviciu public de poliție comunitară, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes județean, după caz, cu sau fără personalitate juridică, la numărul maxim al posturilor (...), după caz, se mai adaugă numărul posturilor determinat: un post pentru fiecare 1.000 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, consiliul local al unității sau subdiviziunii administrativ-teritoriale fiind abilitat să hotărască suplimentarea numărului maxim al posturilor până la atingerea unui raport de un post pentru fiecare 500 de locuitori", se arată în proiect.

Guvern: Declarația părintelui care permite ieșirea din țară a minorilor ar putea fi valabilă trei ani

Declarația de acord a părintelui pentru a permite ieșirea din țară a minorilor ar putea fi dată pe o perioadă de trei ani și fără obligativitatea menționării destinației la care călătorește minorul.

Guvernul a adoptat miercuri un proiect de lege în acest sens, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
"Guvernul a aprobat un proiect care vine în acord cu politica de debirocratizare și simplificare procedurală, care prevede modificările legate de acordul părinților privind ieșirea din România a cetățeanului român minor, în sensul în care declarația de acord a părintelui (...) să fie eliberată pentru mai multe călătorii și nu pentru fiecare călătorie în parte. Adică să aibă o perioadă de până la trei ani de valabilitate, fără menționarea destinațiilor. Până acum trebuia pentru fiecare călătorie în parte, cu destinația respectivă. Simplificăm puțin procedura, eliminăm și obligativitatea menționării acestui scop al deplasării, printr-un proiect înaintat în Parlament", a spus Dan Suciu, la Palatul Victoria.

AEP: 28 martie - data constituirii BEC pentru localele din iunie

• Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din iunie va fi constituit pe data de 28 martie, a anunțat  Autoritatea Electorală Permanentă .

Conform sursei citate, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale este:
* 28 martie — constituirea Biroului Electoral Central;
* 28 martie — 6 aprilie: comunicarea către BEC a denumirilor și semnelor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale;
* 11 — 26 aprilie: depunerea candidaturilor;
* 4 mai: rămânerea definitivă a candidaturilor;
* 6 mai: aducerea la cunoștință publică a numărului circumscripțiilor electorale, a delimitării și numerotării fiecărei secții de votare, precum și sediilor acestora;
* 6 mai — 4 iunie: campania electorală; * 26 mai: tipărirea buletinelor de vot;
* 5 iunie (în intervalul 7,00 — 21,00): ziua votării;
* 6 iunie (ora 21,00): numărarea voturilor, încheierea proceselor-verbale, întocmirea dosarelor cu rezultatele votării.
AEP a anunțat că principalele noutăți legislative privind alegerea autorităților administrației publice locale sunt: implementarea sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), respectiv prezența în fiecare secție de votare a unui operator de calculator.
O altă noutate o reprezintă desemnarea prin tragere la sorți computerizată a președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora, din rândul membrilor Corpului experților electorali. Dreptul cetățenilor Uniunii Europene cu domiciliul în România de a fi aleși în funcția de primar, consilier local sau consilier județean reprezintă de asemenea o noutate legislativă.
Alte elemente legislative recente sunt: alegerea președinților și a vicepreședinților consiliilor județene, precum și a viceprimarilor prin vot indirect, de către consiliile județene, respectiv consiliile locale, dar și rambursarea către competitorii electorali a cheltuielilor privind campania electorală de la bugetul de stat, prin intermediul AEP .

Dâmbovița: Nou termen în dosarul de abuz în serviciu al fostului primar buzoian Boșcodeală

• Dâmbovița: Nou termen în dosarul de abuz în serviciu al fostului primar buzoian Boșcodeală 

Tribunalul Dâmbovița a decis, luni, acordarea unui nou termen, pe 15 aprilie, în dosarul fostului primar al Buzăului Constantin Boșcodeală, trimis în judecată într-un dosar de abuz în serviciu, în care este acuzat că a preluat nelegal un teren de 33 de hectare de la Stațiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău. 
Prejudiciul în acest dosar este estimat la peste 24 milioane de lei.
Până acum au mai fost date două termene pentru desemnarea unui expert, iar în ședința de luni instanța a decis un nou termen pentru că au fost realizate numai două expertize, urmând a fi efectuată, până la următorul termen, și expertiza agricolă.
La următorul termen vor fi chemați în ședința de judecată și experții pentru eventuale întrebări adresate de părți.
La termenul de luni, în sala de judecată a fost prezent și fostul primar al Buzăului Constantin Boșcodeală.
Direcția Națională Anticorupție — Serviciul Teritorial Ploiești a anunțat, în iunie 2014, trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților Boșcodeală Constantin Octavian, primar al municipiului Buzău la acea dată, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, Stana Viorica, la data faptelor director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, Nicolae Trandafir, la data faptelor director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. În rechizitoriul întocmit, se arată că inculpații Boșcodeală Constantin Octavian, Stana Viorica și Nicolae Trandafir, în calitățile menționate, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilo
r de serviciu și prin încălcarea dispozițiilor legale în materia fondului funciar, au făcut posibilă trecerea unei suprafețe de 33 ha teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Terenul respectiv se afla în administrarea Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activității de cercetare și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operațiuni.
Faptele inculpaților au avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 hectare preluat nelegal, aflat în domeniul public al statului, precum și prejudicierea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, prin lipsa de folosință a suprafeței respective, cuantificată de reprezentanții săi legali la valoarea de 11.528.760 lei.
Statul român, prin Agenția Domeniilor Statului București și Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buză, s-a constituit parte civilă în cauză.
Pe 2 martie a.c., Magistrații Curții de Apel Brașov l-au condamnat definitiv pe Constantin Boșcodeală, în dosarul "Gloria", la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere și un termen de încercare de cinci ani, precum și la pedeapsa complementară a interzicerii ocupării funcției de primar pe o perioadă de cinci ani, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

CExN al PSD a validat candidații pentru 11 municipii reședință de județ

Potrivit unui comunicat al PSD, au fost validați următorii candidați pentru primării de municipii-reședință de județ: Buzău — Constantin Toma, Călărași — Marius Dulce, Constanța — Decebal Făgădău, Deva — Emil Stoica, Reșița — Ioan Crina, Miercurea Ciuc — Emil Bușe, Sfântu Gheorghe — Rodica Pârvan, Slobozia — Adrian Mocioniu, Sibiu — Ovidiu Ioan Sitterli, Suceava — Marius Tiberius Brădățean, Tulcea — Eduard Lucian Simion.

Sursa : AGERPRESS — autor: Cătălina Matei

CAT DE LEGALA ESTE PUBLICAREA ONLINE A NUMELOR DATORNICILOR PERSOANE FIZICE ?

Începând din 2016, Fiscul trebuie să publice online şi lista datornicilor persoane fizice, nu doar cea a firmelor care au obligaţii fiscale restante, însă măsura poate fi considerată cel puţin discutabilă. În acest sens, pentru a vedea dacă noua obligaţie a organelor fiscale este în acord cu Legea protecţiei datelor personale şi cu Constituţia, am solicitat opiniile unor specialişti.

Până în 2015, organele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au publicat pe internet, în baza legii, doar lista persoanelor juridice care înregistrau obligaţii fiscale restante. Din acest an, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură fiscală, obligaţia a fost extinsă şi pentru datornicii persoane fizice.

  "Organele fiscale au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice şi juridice care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii. Lista se publică trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare şi cuprinde obligaţiile fiscale restante la sfârşitul trimestrului şi neachitate la data publicării listei", este prevăzut în Codul de procedură fiscală.

Limita minimă de la care se face publicarea este de 100 de lei, conform Ordinului ANAF nr. 558/2016, pentru datoriile la organele fiscale centrale. În cazul datoriilor la organele fiscale locale, limita minimă este stabilită prin hotărâre a consiliului local. Pe lista datornicilor persoane fizice se includ prenumele şi numele debitorilor, localitatea domiciliului fiscal şi cuantumul efectiv al obligaţiilor fiscale restante. În maximum 15 zile de la achitarea integrală a sumelor, autorităţile elimină datornicii din lista publică.

Motivul pentru care autorităţile au recurs la această măsură este, potrivit Ordinului ANAF nr. 558/2016, descurajarea acumulării datoriilor persoanelor fizice către stat.


Protecţia datelor personale este doar una dintre potenţialele probleme

Una dintre potenţialele probleme ce pot fi aduse în discuţie atunci când vorbim despre publicarea online a numelor şi a localităţilor de domiciliu ale datornicilor persoane fizice este protecţia datelor personale.

"Publicarea numelui şi a localităţii de domiciliu ale contribuabilului persoană fizică ridică probleme care ţin de protecţia datelor cu caracter personal. Astfel, publicarea unor asemenea date în condiţiile descrise în Ordinul ANAF nr. 588/2016 intră în sfera noţiunii de prelucrare a datelor cu caracter personal (...). Aşadar, trebuie respectate exigenţele prevăzute în legislaţia în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, chiar dacă datele ce vor fi publicate de către ANAF nu vor fi în toate cazurile suficiente cât să identifice persoana contribuabilului. (...) Din această perspectivă, este interesant de văzut dacă modul în care se va face publicarea listelor datornicilor respectă garanţiile oferite de legislaţia în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal", ne-a spus Bogdan Halcu.

Specialistul de la TZA a atras atenţia că atât directiva europeană cu privire la protecţia datelor personale, cât şi Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date oferă garanţia proporţionalităţii.

Concret, aşa cum se arată în Legea protecţiei datelor personale, informaţiile de acest fel trebuie să fie, printre altele, prelucrate cu bună-credinţă, adecvate, pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi apoi prelucrate. "Mai întâi, este discutabil dacă publicarea numelui, a localităţii domiciliului fiscal şi a sumelor restante în sine este o măsură proporţională vizavi de scopul declarat, acela de a descuraja acumularea de arierate bugetare. Autoritatea Naţională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a atras deja atenţia asupra faptului că practica publicării datelor contribuabililor nu ar satisface principiul proporţionalităţii. Apoi, chiar dacă am accepta că ideea de a publica datele contribuabililor datornici nu încalcă acest principiu, este din nou discutabil dacă se justifică publicarea datelor persoanelor fizice care datorează sume mici de bani. Notăm că intenţia ANAF este aceea de a publica datele persoanelor fizice care datorează sume peste pragul de 100 de lei. Este destul de evident că o datorie de acest fel poate fi efectul unei omisiuni sau erori şi este greu de argumentat că o atare datorie justifică înscrierea debitorului contribuabil pe «name and shame lists». Din acest punct de vedere, din nou se poate ridica problema proporţionalităţii datelor publicate vizavi de scopul urmărit de ANAF", a punctat avocatul, care a amintit că în 2010 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost amendată pentru publicarea "listei ruşinii" cu datornicii la fondul de sănătate.

Mai exact, actul normativ indicat stabileşte că "prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul sau prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală". În situaţia de faţă, prelucrarea datelor personale este prevăzută de Codul de procedură fiscală.

Important! Conform Legii nr. 677/2001, este considerată prelucrare "orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea". Practic, datele personale reprezintă orice informaţii referitoare la o persoană identificată sau identificabilă.


  "Lista ruşinii", contrară respectului demnităţii  
    umane şi dreptului la imagine

 Bogdan Halcu a opinat că articolul din Codul de procedură fiscală referitor la publicarea online a "listei ruşinii" ar putea să facă pe viitor obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate, prin care să fie criticat pentru că nu respectă demnitarea umană şi dreptul la viaţă intimă, familială şi privată.

"Publicarea numelui şi adresei de domiciliu pe listele ruşinii încalcă principiul ocrotirii demnităţii umane. Apariţia unui nume pe acea listă creează impresia că persoana respectivă a săvârşit o faptă reprobabilă, iar societatea ar trebui să ia atitudine faţă de conduita contribuabilului datornic pe care lista respectivă îl plasează într-o categorie socială inferioară. În realitate însă, nu există niciun motiv pentru care un contribuabil care datorează bugetului de stat sume mici de bani ar trebui să fie supus oprobriului public. Dacă admitem că datele din cazierul judiciar sunt protejate, şi ţinând cont că încălcarea legii penale dăunează mai grav societăţii decât neplata la timp a taxelor şi impozitelor, atunci este dificil de justificat publicarea unor atari liste. Statul are la îndemână mijloacele procedurale necesare pentru recuperarea sumelor datorate de contribuabili, astfel încât este greu de înţeles cum «demonizarea» datornicilor este o măsură necesară pentru ca statul să recupereze asemenea arierate", a menţionat specialistul de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

Totodată, avocatul a arătat că autorităţile au o obligaţie constituţională de a respecta şi ocroti viaţa intimă, familială şi privată a cetăţenilor, iar publicarea "listei ruşinii" nu face decât să le păteze imaginea: "Dreptul la viaţă privată include şi dreptul la propria imagine, ceea ce înseamnă că, în baza Constituţiei, autorităţile sunt responsabile pentru respectarea imaginii cetăţenilor. Or, publicarea numelor contribuabililor pe «name and shame lists» nu face altceva decât să păteze imaginea acestora. Însuşi scopul declarat al măsurii (acela de a descuraja acumularea de datorii) poate pune probleme de constituţionalitate. ANAF justifică măsura într-o cheie punitivă: se speră ca publicarea acestor liste să descurajeze pe contribuabilii rău-platnici prin stigmatizarea acestora. Or, dacă autorităţile îşi fac un scop din stigmatizarea cetăţenilor, există dubii serioase cu privire la modul în care acestea înţeleg să protejeze dreptul la imagine al cetăţenilor".

   ICCJ: Prenumele şi numele sunt date        personale

 Printr-o decizie publicată recent despre un caz referitor la cererile de acces la informaţiile de interes public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit că prenumele şi numele unei persoane sunt date cu caracter personal.

"În interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei", scrie în Decizia ICCJ nr. 37/2015.

Concret, judecătorii au apreciat că, atunci când un document include atât informaţii de interes public, cât şi date personale ale persoanelor fizice, acesta trebuie să fie făcut accesibil numai după anonimizarea datelor personale.

"În cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public, întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat", subliniază magistraţii.

Decizia ICCJ a apărut în Monitorul Oficial spre sfârşitul lunii ianuarie şi, de la data publicării, a devenit obligatorie pentru toate instanţele din ţară. Aceasta are ca scop asigurarea unei practici unitare a instanţelor judecătoreşti

Sursa Avocat.Net

MASINA FOSTULUI SEF AL POLITIEI RUTIERE BUZAU IN FLACARI PE SOSEAUA BUZAU-RM SARAT

Maşina fostului sef al Seviciului Rutier Buzau s-a făcut scrum, după ce a luat foc în trafic pe Drumul European 85, între Buzău şi Râmnicu Sărat. La faţa locului s-a deplasat un echipaj de pompieri cu o autospecială cu apă şi spumă, dar până la sosirea pompierilor maşina a ars aproape în totalitate. Maşina care s-a aprins cel mai probabil de la un scurtcircuit aparţine fostului şef al Poliţiei Rutiere Buzău, Vasile Nicolae. Aceasta se întorcea de la Buzău, unde a mers să-şi depuna dosarul de pensionare.

 

ROMANIA A 94-A TARA DIN LUME IN CARE FUMATUL ESTE INTERZIS IN SPATIILE INCHISE

  Scopul principal al interzicerii fumatului în spațiile închise de la locul de muncă și în spațiile publice închise este protejarea sănătății angajaților și a cetățenilor care se află în spațiile publice, prin evitarea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun .


Legea este benefică suplimentar pentru cei care fumează deoarece facilitează oprirea fumatului, precum și în cazul minorilor și tinerilor deoarece contribuie la prevenirea fumatului prin reducerea ocaziilor sociale în care se fumează și în care debutează, de obicei, consumul de tutun.

Se interzice fumatul în toate spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. Se interzice complet fumatul în unitățile sanitare, de învățământ, precum și cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private .
  Locuri in care nu se mai poate fuma:
- halele industriale, spațiile de depozitare, birourile și camerele, sălile de ședință, sălile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, balcoanele închise etc.;
- instituțiile publice centrale și locale;
- unități comerciale: magazine, expoziții/ târguri în spațiu închis, centre comerciale, piețe închise etc. - restaurante, baruri, cafenele, terase închise, unități de cazare, cluburi - inclusiv cele cu acces restricționat, cazinouri, săli polivalente etc.;
- unități cultural-artistice, sportive, recreative; toate mijloacele de transport în comun (unde nu se va mai putea folosi nici țigareta electronică, autogări, gări, aeroporturi, peroane și refugii închise, taxiuri, mașina de serviciu, ambulanță, inclusiv în cabina șoferului, vatmanului, mecanicului de tren etc;
- toate spațile din unitățile de învățământ, medico-sanitare și de protecție a copilului, inclusiv în curtea unităților;
- locurile de joacă pentru copii, indiferent dacă sunt amplasate în interior sau exterior;
- spațiile comune din clădirile de locuințe: holuri, lift etc.

*** LOCURILE UNDE SE MAI POATE FUMA ***

- Spațiile publice în aer liber sau spațiile de la locul de muncă:

- fără acoperiș sau cu acoperiș cu mai puțn de doi pereți: curte, balcoane deschise, terase deschise, chioșuri deschise etc.;

- delimitate de parapete ori paravane de delimitare, gărduleț de delimitare, jardiniere, umbrele sau orice alt tip de mobilier stradal;

- care au închideri laterale sau/și acoperișe retractabile ce formează temporar pereți ori acoperiș dar doar atunci când structura de închidere este complet închisă strânsă astfel încât peretele ori acoperișul nu este vizibil: terasele, pavilioanele, chioșurile când au jaluzelele, ușile pliabile, elementele demontabile etc. pliate/închise în totalitate astfel încât spațiul devine deschis;

  

Peroane, refugii, stații ale mijloacelor de transport în comun dacă sunt deschise sau au acoperiș doar un perete;

Parcuri, în afara locurilor de joacă pentru copii;
   Locuință inclusiv orice spațiu închis în care nu se desfășoară activitate economică(nu este loc de muncă;
Alte spații unde se desfășoară evenimente personale precum corturile, terasele, pavilioanele, dar care nu sunt loc de muncă(nu se desfășară activitate economică).

19 COPII DE LA SCOALA DIN COMUNA ZIDURI, JUDETUL BUZAU AU AJUNS LA SPITAL CU SUSPICIUNI DE TOXIINFECTIE ALIMENTARA

19 elevi de la școala din comuna Ziduri, județul Buzău, au ajuns la spital, după ce ar fi mâncat la școală cornuri și iaurt. Ei au început să se simtă rău la scurt timp după ce ar fi consumat produsele primite în cadrul programului Laptele și Cornul. Copiii cu vârste între 10 și 12 ani au început să acuze, pe rând, dureri abdominale, stări de greaţă şi vărsături.
Profesorii i-au dus pe elevi la dispensarul din localitate. Ulterior, au fost transportaţi la spitalul din Râmnicu Sărat cu simptomele unei toxiinfecţii alimentare.
Pentru transportarea copiilor la spital au fost mobilizate şase ambulanţe şi autospeciala de transport victime multiple.
Responsabilii unităţii medicale din Râmnicu Sărat au declarat că simptomatologia nu este una acută, şcolarii sunt într-o stare stabilă, dar vor rămâne cu toţii sub observaţie medicală până mâine. Între timp, o echipă de inspectori sanitari din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Buzău a plecat către şcoala din Ziduri, la fel şi conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean.
”Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău a luat legătura cu DSP, cu DSVSA, cu primarul comunei Ziduri şi cu spitalul din Râmnicu Sărat. A cerut buletinele de analize de la cei doi distribuitori care desfăşoară programul Laptele şi Cornul. Vor fi anchete, iar măsuri se vor lua după ce vom avea rezultate, aşteptăm concluziile controalelor declanşate de autorităţile cu rol în astfel de cazuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al CJ Buzău, Oana Ghimbăşanu.

ASOCIATIILE DE PROPRIETARI TREBUIE SA ARATE CUM CALCULEAZA SUMELE LUNARE PLATA, ASTFEL RISCA AMENZI DE MII DE LEI

   Asociaţiile de proprietari sunt obligate să afişeze, lângă lista de plată a cheltuielilor acesteia, modalitatea de calcul ce stă la baza sumelor lunare de achitat ce revin proprietarilor, conform unui act normativ intrat astăzi în vigoare. În cazul în care această obligaţie nu este îndeplinită de asociaţii, amenzile aplicabile pot ajunge până la 3.000 de lei.
  Legea nr. 17/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 174 din 8 martie şi a intrat în vigoare astăzi.
   Asociaţiile de proprietari trebuie să afişeze lunar, aşa cum reiese din document, modalitatea de calcul ce stă la baza sumelor de plată lunare aferente proprietarilor de apartamente. Acest lucru trebuie făcut de către preşedintele asociaţiei.
"Asociaţia de proprietari, prin grija preşedintelui asociaţiei, va afişa lunar, la vedere, lângă lista de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, modalitatea de calcul în urma căreia au rezultat sumele lunare de plată ale proprietarilor. Modalitatea de calcul va conţine şi arăta explicit toate costurile şi sumele care formează totalul de plată al proprietarilor, respectiv modul de calcul şi de repartizare a acestor cheltuieli către proprietari", este prevăzut în noua lege.
În situaţia în care modalitatea de calcul a sumelor lunare de plată ce revin proprietarilor de apartamente nu este afişată, amenda aplicabilă poate fi cuprinsă între 500 şi 3.000 de lei.
Iniţiatorul actului normativ a afirmat că introducerea acestei obligaţii impune un plus de transparenţă în repartizarea şi stabilirea cheltuielilor asociaţiilor de proprietari.
  De reţinut este că orice persoană interesată poate să facă sesizări cu privire la faptele ce constituie contravenţii. Iar de constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se ocupă persoanele împuternicite de Inspectoratul de Stat în Construcţii şi de Ministerul Afacerilor Interne, primarii sau împuterniciţii acestora.
  
Ce cheltuieli are o asociaţie de proprietari
Asociaţiile de proprietari au, aşa cum stabileşte Legea nr. 230/2007, mai multe cheltuieli, după cum urmează:

• cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în proprietăţi individuale;
• cheltuieli pe consumuri individuale;
• cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcţie de suprafaţa utilă a proprietăţii individuale;
• cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociaţiei de proprietari;
• cheltuieli pe consumatori tehnici;
• cheltuieli de altă natură. 

Suma ce priveşte proprietatea comună a fiecărui proprietar din cadrul condominiului este stabilită şi repartizată proporţional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună.
"Cheltuielile efectuate de asociaţia de proprietari pentru plata unor servicii de utilităţi publice sau de altă natură, legate de proprietăţile individuale din condominiu şi care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după acelaşi criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu", este punctat în actul normativ amintit.
Notă: În 2015 au intrat în vigoare două legi pentru modificarea Legii asociaţiilor de proprietari. Dacă una face referire la informarea trimestrială cu privire la situaţia financiară a asociaţiei, cealaltă oferă proprietarilor posibilitatea de a cere adeverinţe cu situaţia cheltuielilor defalcate privind întreţinerea.

GUVERNUL A MODIFICAT NORMELE DE APLICARE ALE LEGII CODULUI FISCAL

GUVERNUL A MODIFICAT NORMELE DE APLICARE ALE LEGII CODULUI FISCAL


''Scopul acestor completări este abordarea mai facilă a legislației fiscale, prin clarificarea normelor de aplicare. Actul normativ (...) modifică și completează HG nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal'', se precizează într-un comunicat al Executivului.

Astfel, la capitolul ''Impozite și taxe locale'' au fost aduse clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mici de o lună.
''În aceste situații obligația declarării și plății taxei pe clădiri/teren aparține persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință'', precizează sursa citată.
De asemenea, au fost completate prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau nerezidențială.
În cazul persoanelor care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă pentru care suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, dacă proprietarul depune declarația privind destinația mixtă a clădirii, însoțită de o declarație pe propria răspundere prin care se atestă faptul că 'nici una din cheltuielile cu utilitățile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică' se va datora impozitul pe proprietăți utilizate în scop rezidențial.
În ceea ce privește impozitul pe clădiri, s-au adus lămuriri privind ''ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele fiscale'', precizându-se că nu mai este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în intervalul 2013-2014 și înregistrate în situațiile financiare în aceeași perioadă, precum s-a și precizat că în cazul persoanelor juridice care dobândesc clădiri prin construire în ultimii trei ani ai anului de referință, valoarea clădirii este cea prevazută în procesul-verbal de recepție finală.
Totodată, a fost detaliată modalitatea acordării scutirii de impozit pe clădiri/terenuri, specificându-se faptul că scutirea de impozit se acordă corespunzător cotei-parți din dreptul de proprietate asupra clădirii/terenului și a fost exemplificat modul de determinare a calculului impozitului pe teren în cazurile în care un contribuabil deține mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alte categorii de folosință decât cea de terenuri cu construcții.
În cazul mijloacelor de transport, au fost detaliate prevederile privind regimul actului de înstrăinare — dobândire în diferite cazuri de înstrăinare a unui mijloc de transport și au fost completate prevederile referitoare la perioada de transmitere în format electronic a situației centralizatoare a radierilor/înmatriculărilor/înregistrărilor mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială
La capitolul ''Taxa pe valoarea adăugată'' au fost aduse clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plata pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, în situația în care nici contractul, nici factura nu prevăd un termen-limită pentru efectuarea plătii.

În privința cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri și pentru care nu se poate determina momentul utilizării creditului și destinația acestuia s-a precizat că tratamentul este similar cu cel al cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicații.

În Hotărârea Guvernului de modificare a normelor de aplicare se menționează că o persoană care vinde un voucher cu scop multiplu, fără să efectueze și livrarea de bunuri/ prestarea de servicii în schimbul acestuia, se considera că realizează tranzacții cu mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor operațiuni în sfera de aplicare a TVA.
De asemenea, în actul normativ au fost explicitate condițiile în care se aplică taxarea inversă în cazul bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) — k) din Codul fiscal, având în vedere condiția suplimentară, introdusă prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factură să fie egală sau mai mare de 22.500 de lei, fiind inclus și un exemplu în acest sens; s-au completat prevederile legale cu regimul TVA aplicabil achizițiilor intracomunitare de medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat care sunt transportate din alt stat membru în România în vederea testării.
Totodată, s-a clarificat faptul că TVA se consideră inclusă în contrapartida unei livrări sau prestări și atunci când contrapartida este stabilită prin lege, licitație, hotărâre a instanței sau alte situații similare fără nicio mențiune referitoare la TVA.
''S-a precizat faptul că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au dreptul să ajusteze taxa indiferent dacă se înregistrează la depășirea plafonului de scutire sau prin opțiune, în primul decont depus după înregistrare sau într-un decont ulterior. S-au prevăzut toate categoriile de bunuri/servicii pentru care nu se justifica ajustarea taxei deduse în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA. S-a inclus posibilitatea ajustării taxei deduse pentru bunurile de capital într-o declarație stabilită prin ordin al președintelui ANAF, în cazul în care din eroare nu s-a efectuat ajustarea în ultimul decont depus, de către persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA. S-au completat informațiile care trebuie înscrise în facturi referitoare la adresa furnizorului/prestatorului, prin menționarea județului/sectorului'', se mai arată în comunicatul Executivului.
Actul normativ clarifică și condițiile în care nu se aplică regulile asocierii și a fost introdus un exemplu pentru situația în care o parte din bunurile rezultate în urma unei asocieri sunt distribuite către membrii, respectiv s-a clarificat faptul că o astfel de distribuire reprezintă din punct de vedere al TVA o livrare de bunuri cu plată în sfera TVA.
La capitolul ''Accize și alte taxe speciale'' s-a precizat faptul că în toate situațiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competența comisiei, certificatul de atestare fiscală și datele cu privire la cazierul fiscal se obțin de către direcția de specialitate care asigură secretariatul comisiei, de la nivelul autorității fiscale centrale. A fost eliminată obligația prin care destinatarii înregistrării trebuie să depună cerere de modificare a autorizației și în cazul modificării cantității de produse accizabile precum și a obligației de a depune situația lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile.
''S-a precizat expres faptul că nedepunerea în termen a cererii de restituire și a documentelor însoțitoare nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiția ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripție prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală. S-au clarificat situațiile în care un antrepozit fiscal poate livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă și indirectă de la plata accizelor. Au fost stabilite documentele pe care operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea beneficia de restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte'', se arată în comunicatul Executivului.
La capitolul "Impozitul pe venit" au fost detaliate reglementările cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%. Conform prevederilor din Codul fiscal, Titlul II și Titlul IV — acestea reprezintă avantaje neimpozabile, la nivelul persoanei fizice beneficiare, se mai menționează în comunicatul Guvernului.

VARUL PRIMARULUI DIN MURGESTI, FIU AL UNUI CONSILIER LOCAL A LOVIT MORTAL UN CIOBAN !

RUPTA DIN FILMELE AMERICANE CU TERIBILISTI SI COWBOY, REACTIA NECONTROLATA A UNUI FIU DE CONSILIER SI VAR AL PRIMARULUI A PROVOCAT MOARTEA UNUI CIOBAN DE 60 DE ANI DIN COMUNA !
 
  Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău au dispus luni seară reţinerea unui tânăr de 37 de ani, din Buzău, care în urma unui conflict spontan a lovit intenţionat cu maşina un cioban, provocând moartea acestuia. Fapta a fost anunţată la 112 chiar de către autorul omorului, Florin Cojocaru, fiu de consilier local şi văr cu primarul din Murgeşti, localitatea pe raza căreia s-a produs tragedia.
  Cearta a inceput luni seara pe o păşune situata in comuna Murgeşti, pe care Florin Cojocaru o deţine împreună cu tatăl său în arendă .

Supărat foc pe oieri că au adus oile pe proprietatea  sa,  tânărul arendaş s-a apropiat de ei ca să le atragă atenţia. 

 Discuţia a degenerat iar la un moment dat unul dintre cei doi ciobani puşi ar fi asmuţit câinii asupra tânărului nervos venit să îi izgonească.

Iritat la culme, mai ales după ce i-a fost spart parbrizul maşinii, Cojocaru s-a urcat la volan şi într-un moment de furie oarbă a lovit cu maşina  primul cioban pe care l-a întâlnit în calea sa.  

 Sub roţile bolidului a nimerit Vasile Anăstase, un bărbat de 60 de ani, care a murit pe loc în urma impactului. Speriat, Florin Cojocaru a pus mâna pe telefon şi s-a autodenunţat.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău au demarat o anchetă cu autorul omorului în stare de reţinere, urmând să formuleze propunere de arestare preventivă până la miezul nopţii. La anchetă s-a aflat că în autoturism se mai aflau încă două persoane în momentul incidentului, inclusiv tatăl şoferului, consilierul local Ion Cojocaru.

Toţi trei au urcat în portbagaj trupul zdrobit al bărbatului apoi au coborât în sat. Abia după aceea au anunţat autorităţile, medicul de la Ambulanţă nemaiavând altceva de făcut decât să constate decesul bărbatului de 60 de ani. 

Tatăl celui acuzat de omor, consilier local din partea PSD şi unchiul primarului, şi-a dat demisia din forul administrativ. Autorul omorului, Florin Cojocaru riscă închisoarea de la 15 la 25 de ani.

 

O.C.

PROXENET DIN RM SARAT, SALTAT DE MASCATI !

Proxenet din Râmnicu Sărat, săltat de mascaţi. A strâns cateva zeci de mii de euro de pe urma unei prostituate
Un tânăr de 25 de ani din Râmnicu Sărat a fost săltat de mascaţi de la domiciliul său din Cartierul Costieni şi apoi reţinut pentru 24 de ore sub acuzaţia de proxenetism. Ar fi beneficiat de importante sume de bani de pe urma practicării prostituţiei de către o râmniceancă, în Spania, începând cu luna mai 2015.

În dimineaţa zilei de 6 octombrie, în baza mandatelor de percheziţie emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat, aproximativ 30 de poliţişti de investigaţii criminale şi de la Serviciul pentru Acţiuni Speciale au desfăşurat un număr de trei percheziţii, la domiciliul unui râmnicean de 25 de ani bănuit de comiterea infracţiunii de proxenetism şi la domiciliile altor două persoane în vârstă de 27, respectiv 25 de ani, bănuite de legături infracţionale cu râmniceanul de 25 de ani.

Din cercetări a reieşit că, începând cu luna mai, tânărul de 25 de ani ar fi beneficiat de banii obţinuţi de pe urma practicării prostituţiei, pe teritoriul Spaniei, de către o tânără din municipiului Râmnicu Sărat, suma totală fiind estimată la aproximativ 50.000 Euro. 

În urma activităţilor desfăşurate, de la locuinţele percheziţionate au fost ridicate sume de bani, buletine de transfer sume de bani şi alte înscrisuri care interesează cauza. La sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău au fost conduse pentru audieri 7 persoane.

Suspectul de proxenetism va fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat cu propunerea de punerea de punere în mişcare a acţiunii penale şi sesizarea instanţei în vederea arestării preventive.

O.C. - DIRECT

PROIECTUL DE LEGE INITIAT DE PARLAMENTARII ALDE PRIVIND ACORDAREA TICHETELOR PENTRU FAMILIILE DEFAVORIZATE A FOST ADOPTAT DE CAMERA DEPUTATILOR

Deputaţii au adoptat proiectul care prevede acordarea de tichete în valoare de 50 de lei pentru copiii din familiile defavorizate pentru a stimula participarea acestora la învăţământul preşcolar, 111.000 de copii urmând să beneficieze de această măsură, iar costurile ridicându-se la 39 milioane lei.
Deputaţii au adoptat proiectul cu 289 voturi „pentru”, unul împotrivă şi 5 abţineri. Proiectul a fost iniţiat de parlamentari ALDE, printre care şi ministrul Daniel Constantin.
Proiectul prevede că în scopul stimulării participării în învăţământul preşcolar a copiilor din familii defavorizate, al creşterii accesului la educaţie a acestora, se instituie stimulentul educaţional sub formă de tichete sociale.
Finanţarea acordării stimulentului educaţional se va face din bugetul de stat prin sume defalcate din TVA alocate prin bugetele locale cu acestă destinaţie.

Tichelele se emit de unităţile autorizate de Ministerul Finanţelor. Valoarea nominală a tichetelor se raportează la indicele social de referinţă şi este de 0,1 IRS, adică 50 de lei, scrie Mediafax. Din aceste tichete se vor putea cumpăra produse alimentare, de igienă, îmbrăcăminte şi rechizite.

Potrivit proiectului, 111.000 de copii ar urma să beneficieze de aceste tichete de la 1 ianuarie 2016, efortul bugetar fiind de 39 milioane de lei pentru anul viitor.
Camera Deputaţilor este for decizional, legea urmând să fie transmisă spre promulgare.

NOI REGULI LA ALEGERILE DIN 2016 . CUM SE VA DESFASURA VOTUL

Alegerile din 2016 se vor desfăşura după câteva reguli tehnice noi, după ce Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal a intrat în linie dreaptă.

Prin acest sistem, buletinele de identitate sau paşapoartele alegătorilor vor fi scanate cu ajutorul unor tablete, în secţiile de vot, datele de identificare fiind introduse într-un sistem informatic şi astfel prevenindu-se fraude electorale de tipul votului multiplu, spre exemplu. Autoritatea Electorală Permanentă a publicat în septembrie normele de aplicare a legii care stabileşte cum funcţionează acest sistem, iar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), care îl va implementa, a anunţat şi care sunt cele două firme care s-au înscris la licitaţia de 25 de milioane de lei (5,5 milioane euro) pentru livrarea primelor 23.000 de tablete şi a suporturilor speciale pentru ele: Teamnet International, fosta firmă a lui Sebastian Ghiţă, şi S&T, firmă austriacă de IT care a colaborat în trecut cu firma Teamnet, împotriva căreia concurează acum.
Începând cu alegerile din 2016, românii vor fi întâmpinaţi la secţiile de votare de câte un personaj cu o tabletă, cu care le vor fi scanate buletinele, datele lor personale fiind introduse astfel într-un sistem informatic. Dispozitivele respective vor scana codul MRZ (machine readable zone) de pe actele respective, în care este inclus şi CNP-ul, alături de alte date de identitate prezente pe buletin sau paşaport. Astfel, frauda la vot va fi îngreunată (votul multiplu, folosirea de CNP-uri în lipsa persoanei, etc.), datele privind prezenţa la vot şi statistici privind profilul alegătorilor fiind mai uşor de adunat şi gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă.
Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal a fost legiferat încă din luna mai 2015. Autoritatea Electorală Permanentă a publicat în luna septembrie normele de aplicare ale legii care prevede introducerea acestui sistem, iar STS a anunţat miercuri care sunt firmele care s-au înscris la licitaţia pentru livrarea primelor 23.000 de tablete, procedură deschisă în luna august. Conform AEP, la alegerile din 2016 vor exista 18.533 de secţii de votare în România, fiind nevoie de cel puţin 30.000 de operatori pentru tabletele nou introduse prin acest Sistem.
Sistemul informatic, implementat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi care se va baza pe datele din Registrul electoral, Registrul secţiilor de votare şi listele electorale complementare, va monitoriza prezenţa la vot şi va semnala dacă persoana care votează a împlinit 18 ani, dacă are dreptul să voteze, dacă a mai votat la scrutinul respectiv, dacă apare pe listele electorale permanente şi dacă domiciliază în raza secţiei de votare respective.
Autoritatea Electorală Permanentă urmează să instruiască peste 30.000 de operatori de calculator care vor fi prezenţi în secţiile de votare din toată ţara, cum să folosească noul sistem, precum şi pe preşedinţii secţiilor de votare.
„Autoritatea Electorală Permanentă va asigura managementul proiectului şi resursa umană, iar STS va pune la dispoziţie partea tehnică a sistemului informatic, ocupându-se de achiziţia calculatoarelor necesare funcţionării Sistemului. Misiunea cea mai dificilă în procesul de informatizare va fi instruirea celor 30 de mii de operatori de calculator. Trebuie să găsim persoane care să dorească să se implice în acest proiect, precum şi resursele financiare necesare motivării acestora. Operatorii de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare vor beneficia, potrivit legii, de o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului”, spunea Ana Maria Pătru, preşedintele AEP, în luna septembrie.
Fosta firmă a lui Sebastian Ghiţă şi austriecii de la S&T concurează, după ce au fost parteneri
La licitaţia prin care STS a pus la bătaie 25 de milioane de lei (aproximativ 5,5 milioane euro) s-au înscris doar două firme: Teamnet International şi filiala din România a companiei austriece S&T. Obişnuite ale licitaţiilor STS, este interesant de remarcat că actualele concurente au participat la o altă licitaţie a STS ca parteneri. În urma evaluării ofertelor, STS urmează să decidă cine va câştiga contractul.
Teamnet a fost deţinută de deputatul Sebastian Ghiţă până în 2012, când a fost preluată de foştii colegi de liceu ai acestuia, Bogdan Padiu, Radu Nedelcu şi Ion Ovidiu Traşcu. Compania se numără printre cele peste 50 de firme despre care procurorii DNA susţin că sunt controlate prin interpuşi de Sebastian Ghiţă şi în prezent. Conturile Teamnet au fost puse sub sechestru de procurorii DNA, însă instanţa supremă a dispus revocarea acestei măsuri pe 9 iulie 2015.
Ghiţă este acuzat de procurorii DNA că a folosit aceste firme pe care le-a deţinut personal până în 2012, când a devenit deputat, pentru a rula banii obţinuţi prin trafic de influenţă sau pentru a disimula provenienţa unor sume de bani. Din postura de deputat, Ghiţă ar fi controlat 54 de firme prin 23 de persoane interpuse, lucru interzis de lege pentru parlamentari.
Reprezentanţii Teamnet au precizat că nu mai au nicio legătură cu Sebastian Ghiţă şi că îşi desfăşoară activităţile respectând legea şi colaborând cu autorităţile.
S&T România este filiala unei mari companii austriece de IT, care controlează din 2014 şi o parte din operaţiunile firmei Quality Business Solutions, deţinută de afaceristul Octavian Dumitru Nicolau şi care este o obişnuită a licitaţiilor STS.
Nicolau şi Sebastian Ghiţă au avut în trecut un punct comun. În 2005, Iuliana Adriana Nicolau (atunci purta numele de fată Vintilă), deţinea firma 2K Telecom, care ulterior a ajuns a lui Sebastian Ghiţă, iar în prezent este controlată de fratele acestuia, Alexandru Ghiţă. Iuliana Nicolau este soţia lui Octavian Nicolau, conform Rise Project. Totodată, soţia şefului STS, Camelia Opriş, a lucrat în trecut la o firmă a Iulianei Nicolau, Omnivision Consultanţă, conform declaraţiilor de avere ale generalului Marcel Opriş.
Cele două firme, Teamnet International şi S&T, au câştigat în luna august, în asociere, tot la STS, contractul de aproape 3 milioane de euro pentru modernizarea structurii hardware şi software a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 din Bucureşi şi Ilfov, alături de Quality Business Solutions (firma lui Octavian Nicolau) şi de alte firme ale grupului Teamnet – Teamnet Solutions International şi Teamnet Project Management Solutions.
Asocierea a fost singurul ofertant la această licitaţie a STS, având la dispoziţie doar 5 luni pentru a livra marfa. O firmă suedeză concurentă, Carmenta CoordCom, parteneri ai Ericsson, au depus o contestaţie la Oficiul de Luptă Antifraudă al UE (OLAF), semnalând că există suspiciuni de fraudă. Pe 25 august, DLAF România a confirmat pentru Hotnews că va demara o acţiune de control în cazul acestui contract, după ce a primit, pe 11 august, din partea OLAF, informaţii referitoare la o posibila fraudă cu fonduri UE în atribuirea contractului.

O.C.