CAT DE LEGALA ESTE PUBLICAREA ONLINE A NUMELOR DATORNICILOR PERSOANE FIZICE ?

Începând din 2016, Fiscul trebuie să publice online şi lista datornicilor persoane fizice, nu doar cea a firmelor care au obligaţii fiscale restante, însă măsura poate fi considerată cel puţin discutabilă. În acest sens, pentru a vedea dacă noua obligaţie a organelor fiscale este în acord cu Legea protecţiei datelor personale şi cu Constituţia, am solicitat opiniile unor specialişti.

Până în 2015, organele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au publicat pe internet, în baza legii, doar lista persoanelor juridice care înregistrau obligaţii fiscale restante. Din acest an, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură fiscală, obligaţia a fost extinsă şi pentru datornicii persoane fizice.

  "Organele fiscale au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice şi juridice care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii. Lista se publică trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare şi cuprinde obligaţiile fiscale restante la sfârşitul trimestrului şi neachitate la data publicării listei", este prevăzut în Codul de procedură fiscală.

Limita minimă de la care se face publicarea este de 100 de lei, conform Ordinului ANAF nr. 558/2016, pentru datoriile la organele fiscale centrale. În cazul datoriilor la organele fiscale locale, limita minimă este stabilită prin hotărâre a consiliului local. Pe lista datornicilor persoane fizice se includ prenumele şi numele debitorilor, localitatea domiciliului fiscal şi cuantumul efectiv al obligaţiilor fiscale restante. În maximum 15 zile de la achitarea integrală a sumelor, autorităţile elimină datornicii din lista publică.

Motivul pentru care autorităţile au recurs la această măsură este, potrivit Ordinului ANAF nr. 558/2016, descurajarea acumulării datoriilor persoanelor fizice către stat.


Protecţia datelor personale este doar una dintre potenţialele probleme

Una dintre potenţialele probleme ce pot fi aduse în discuţie atunci când vorbim despre publicarea online a numelor şi a localităţilor de domiciliu ale datornicilor persoane fizice este protecţia datelor personale.

"Publicarea numelui şi a localităţii de domiciliu ale contribuabilului persoană fizică ridică probleme care ţin de protecţia datelor cu caracter personal. Astfel, publicarea unor asemenea date în condiţiile descrise în Ordinul ANAF nr. 588/2016 intră în sfera noţiunii de prelucrare a datelor cu caracter personal (...). Aşadar, trebuie respectate exigenţele prevăzute în legislaţia în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, chiar dacă datele ce vor fi publicate de către ANAF nu vor fi în toate cazurile suficiente cât să identifice persoana contribuabilului. (...) Din această perspectivă, este interesant de văzut dacă modul în care se va face publicarea listelor datornicilor respectă garanţiile oferite de legislaţia în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal", ne-a spus Bogdan Halcu.

Specialistul de la TZA a atras atenţia că atât directiva europeană cu privire la protecţia datelor personale, cât şi Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date oferă garanţia proporţionalităţii.

Concret, aşa cum se arată în Legea protecţiei datelor personale, informaţiile de acest fel trebuie să fie, printre altele, prelucrate cu bună-credinţă, adecvate, pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi apoi prelucrate. "Mai întâi, este discutabil dacă publicarea numelui, a localităţii domiciliului fiscal şi a sumelor restante în sine este o măsură proporţională vizavi de scopul declarat, acela de a descuraja acumularea de arierate bugetare. Autoritatea Naţională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a atras deja atenţia asupra faptului că practica publicării datelor contribuabililor nu ar satisface principiul proporţionalităţii. Apoi, chiar dacă am accepta că ideea de a publica datele contribuabililor datornici nu încalcă acest principiu, este din nou discutabil dacă se justifică publicarea datelor persoanelor fizice care datorează sume mici de bani. Notăm că intenţia ANAF este aceea de a publica datele persoanelor fizice care datorează sume peste pragul de 100 de lei. Este destul de evident că o datorie de acest fel poate fi efectul unei omisiuni sau erori şi este greu de argumentat că o atare datorie justifică înscrierea debitorului contribuabil pe «name and shame lists». Din acest punct de vedere, din nou se poate ridica problema proporţionalităţii datelor publicate vizavi de scopul urmărit de ANAF", a punctat avocatul, care a amintit că în 2010 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost amendată pentru publicarea "listei ruşinii" cu datornicii la fondul de sănătate.

Mai exact, actul normativ indicat stabileşte că "prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul sau prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală". În situaţia de faţă, prelucrarea datelor personale este prevăzută de Codul de procedură fiscală.

Important! Conform Legii nr. 677/2001, este considerată prelucrare "orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea". Practic, datele personale reprezintă orice informaţii referitoare la o persoană identificată sau identificabilă.


  "Lista ruşinii", contrară respectului demnităţii  
    umane şi dreptului la imagine

 Bogdan Halcu a opinat că articolul din Codul de procedură fiscală referitor la publicarea online a "listei ruşinii" ar putea să facă pe viitor obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate, prin care să fie criticat pentru că nu respectă demnitarea umană şi dreptul la viaţă intimă, familială şi privată.

"Publicarea numelui şi adresei de domiciliu pe listele ruşinii încalcă principiul ocrotirii demnităţii umane. Apariţia unui nume pe acea listă creează impresia că persoana respectivă a săvârşit o faptă reprobabilă, iar societatea ar trebui să ia atitudine faţă de conduita contribuabilului datornic pe care lista respectivă îl plasează într-o categorie socială inferioară. În realitate însă, nu există niciun motiv pentru care un contribuabil care datorează bugetului de stat sume mici de bani ar trebui să fie supus oprobriului public. Dacă admitem că datele din cazierul judiciar sunt protejate, şi ţinând cont că încălcarea legii penale dăunează mai grav societăţii decât neplata la timp a taxelor şi impozitelor, atunci este dificil de justificat publicarea unor atari liste. Statul are la îndemână mijloacele procedurale necesare pentru recuperarea sumelor datorate de contribuabili, astfel încât este greu de înţeles cum «demonizarea» datornicilor este o măsură necesară pentru ca statul să recupereze asemenea arierate", a menţionat specialistul de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

Totodată, avocatul a arătat că autorităţile au o obligaţie constituţională de a respecta şi ocroti viaţa intimă, familială şi privată a cetăţenilor, iar publicarea "listei ruşinii" nu face decât să le păteze imaginea: "Dreptul la viaţă privată include şi dreptul la propria imagine, ceea ce înseamnă că, în baza Constituţiei, autorităţile sunt responsabile pentru respectarea imaginii cetăţenilor. Or, publicarea numelor contribuabililor pe «name and shame lists» nu face altceva decât să păteze imaginea acestora. Însuşi scopul declarat al măsurii (acela de a descuraja acumularea de datorii) poate pune probleme de constituţionalitate. ANAF justifică măsura într-o cheie punitivă: se speră ca publicarea acestor liste să descurajeze pe contribuabilii rău-platnici prin stigmatizarea acestora. Or, dacă autorităţile îşi fac un scop din stigmatizarea cetăţenilor, există dubii serioase cu privire la modul în care acestea înţeleg să protejeze dreptul la imagine al cetăţenilor".

   ICCJ: Prenumele şi numele sunt date        personale

 Printr-o decizie publicată recent despre un caz referitor la cererile de acces la informaţiile de interes public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit că prenumele şi numele unei persoane sunt date cu caracter personal.

"În interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei", scrie în Decizia ICCJ nr. 37/2015.

Concret, judecătorii au apreciat că, atunci când un document include atât informaţii de interes public, cât şi date personale ale persoanelor fizice, acesta trebuie să fie făcut accesibil numai după anonimizarea datelor personale.

"În cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public, întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat", subliniază magistraţii.

Decizia ICCJ a apărut în Monitorul Oficial spre sfârşitul lunii ianuarie şi, de la data publicării, a devenit obligatorie pentru toate instanţele din ţară. Aceasta are ca scop asigurarea unei practici unitare a instanţelor judecătoreşti

Sursa Avocat.Net