Excepția privind prevederi din Legea alegerilor locale, înregistrată la CCR

 Curtea Constituțională a României a primit excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea alegerilor locale, ridicată la Tribunalul București, urmând ca ulterior să fie stabilită ședința de judecată în care aceasta va fi analizată, au confirmat marți pentru oficiali ai CCR .
 Excepția înregistrată la CCR vizează, potrivit surselor citate, prevederile art. 50 alin. 2 și art. 101 alin. 2 și 3 din Legea 115/2015 privind alegerile locale.
La art. 50 alin. 2 din Legea alegerilor locale se prevede că "pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor și 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București".  La art. 101 alin. 2 se arată că "este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate", iar la alineatul 3 se precizează că, "în caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație".

Firmele de apartament vor plăti impozit ca pentru locuinţă dacă nu deduc cheltuielile cu utilităţile, iar suprafeţele nu sunt delimitate

 Impozitul pentru clădirile cu destinație mixtă, adică cele folosite atât ca locuinţe, cât şi ca sedii sociale, va fi similar celui aplicat locuințelor, dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu sunt delimitate prin contract, iar cheltuielile cu utilitățile nu sunt deduse de firmă sau PFA, ci sunt suportate de proprietarul persoană fizică. Noile dispoziţii fac parte dintr-un act normativ publicat luni în Monitorul Oficial, document care modifică, pentru a doua oară în 2016, normele pentru aplicarea noului Cod fiscal.
Hotărârea Guvernului nr. 159/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 a apărut luni în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 208 şi a intrat în vigoare la momentul publicării.
Actul normativ citat aduce clarificări mai multor zone ale fiscalităţii, printre care taxă pe valoarea adăugată, impozit pe venit, accize şi alte taxe speciale, dar şi impozite şi taxe locale.
În cazul celui din urmă domeniu amintit, respectiv cel al impozitelor locale, modificările iniţiate de Ministerul Finanţelor şi adoptate de Guvern pe 11 martie vizează, printre altele, prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de impunere, pentru stabilirea impozitului pe clădiri, de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă (folosite atât ca locuinţă, cât şi ca sediu social), în care suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi delimitate.
Concret, în această situaţie, proprietarii persoane fizice vor plăti un impozit rezidenţial (ca pentru locuinţă), şi nu unul majorat, chiar dacă desfăşoară activitate economică la sediu, dar cu condiţia să nu îşi deducă cheltuielile cu utilităţile.
"În aplicarea prevederilor art. 459 alin. (3) din Codul fiscal, pentru calcularea impozitului pe clădirile cu destinație mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, unde este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfășoară activitatea economică, iar suprafețele folosite în scop rezidențial și nerezidențial nu sunt evidențiate distinct, impozitul se calculează conform art. 458 din Codul fiscal (ca pentru clădiri nerezidenţiale - n. red.) dacă există cheltuieli cu utilitățile înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică. În cazul în care nu există cheltuieli cu utilitățile înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, impozitul se calculează conform prevederilor art. 457 din Codul fiscal (ca pentru clădiri rezidenţiale - n. red.)", scrie în documentul citat, publicat practic cu doar zece zile înainte de termenul-limită pentru achitarea primei rate din impozitul pe clădiri, adică data de 31 martie.
Hotărârea de Guvern clarifică şi ce se înţelege prin cheltuieli cu utilităţile. Astfel, acestea sunt cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare.
Vă reamintim că, în baza prevederilor Codului fiscal, impozitul pentru clădiri rezidenţiale îl datorează şi proprietarii imobilelor la care este înregistrat şi un domiciliu fiscal, dar care nu desfăşoară acolo nicio activitate economică.
În cazul unei clădiri cu destinație mixtă, aflată în proprietatea persoanelor fizice, la adresa căreia este înregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfășoară o activitate economică, când se cunosc suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial (de exemplu: în contractul de închiriere sau de comodat e prevăzut un spațiu pentru sediul persoanei juridice sau PFA), impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent suprafeței folosite în scop rezidențial cu impozitul aferent suprafeței folosite în scop nerezidențial, aşa cum stabileşte Codul fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie. Aşadar, în această situaţie, criteriul utilităţilor nu se aplică!

Proprietarii cu activitate fără cheltuieli deduse, obligaţi să depună o declaraţie de impunere

În situaţia prezentată anterior, în care un proprietar persoană fizică desfăşoară şi activitate economică la adresa la care locuieşte, fără a avea suprafețe delimitate pentru fiecare scop şi fără a înregistra cheltuielile, acesta are obligaţia depunerii declaraţiei de impunere, pentru stabilirea impozitului pe clădiri, la direcţiile de specialitate ale primăriilor.
Termenul-limită de depunere este 31 martie, după cum Codul fiscal stabileşte la art. 495. aşa încât contribuabilii care au aşteptat publicarea în Monitorul Oficial a noilor reglementări mai au câteva zile la dispoziţie pentru a se conforma. Totuşi, cei care se află în astfel de situaţii vor fi nevoiţi să completeze doar Secţiunea IV a declaraţiei, fără a completa informaţiile prevăzute în Secţiunile V-VII ale formularului, după cum este precizat în documentul de modifică normele Codului fiscal.
Potrivit noilor dispoziţii, formularul se va depune alături de o declaraţie pe propria răspundere a proprietarului sau a persoanei împuternicite, după caz, prin care aceasta îşi va asuma faptul că „nici una dintre cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică”, fără a mai fi necesară depunerea altor documente justificative, precum contractul de comodat, contractul de închiriere sau certificatul constatator de la registrul comerțului.
De reţinut! Proprietarii imobilelor care desfăşoară şi activitate economică în locuinţă, acolo unde nu se poate evidenţia distinct destinaţia suprafeţelor, vor depune o declaraţie pe propria răspundere prin care atestă faptul că atât întreținerea, precum și factura la gaze sau electricitate nu sunt trecute pe numele firmei, ci pe numele persoanei fizice care deţine imobilul, și sunt achitate de către acesta.
De altfel, la secțiunile V-VII din declarația amintită, contribuabilul trebuie să furnizeze detalii privind desfășurarea activității și deducerea utilităților. Prin urmare, acum că documentul citat a fost publicat în Monitorul Oficial, prevederea prin care completarea respectivelor informaţii nu mai este necesară va scuti persoanele aflate în această situație să furnizeze documentele suplimentare cerute de direcțiile de taxe şi impozite locale.

Măsurile, anunţate de secretarul de stat Gabriel Biriş

Primele clarificări privind situația "firmelor de apartament", a persoanelor fizice autorizate (PFA) ce au sediul în propria locuință şi a profesiilor liberale, au venit în urmă cu câteva săptămâni, atunci când Ministerul Finanţelor, prin vocea secretarului de stat Gabriel Biriş, a făcut anumite precizări.
„În privința impozitului pe clădiri, trebuie clarificat, pentru toată lumea, care a fost intenția legiuitorului. Și anume faptul că în cazul locuințelor în care avem un sediu de firmă unde nu-i activitate sau chiar dacă e activitate nu se înregistrează cheltuieli, așa cum scrie în Codul Fiscal, impozitul datorat este cel pentru locuință și nu trebuie făcute evaluări pentru cota-parte”, spunea la începutul lunii februarie Gabriel Biriş pe pagina personală de Facebook.
Totodată, secretarul de stat a menționat faptul că prevederile legate de impozitarea diferențiată în funcție de cota-parte alocată pentru desfășurarea activității sunt aplicabile și „ar fi trebuit să nu fie probleme în sensul acesta”.
„Sunt aplicabile atunci când sunt desfășurate activități și se înregistrează cheltuieli. O să clarificăm, nu e nimic de modificat aici. Credem că legea e suficient de clară. Și asta a fost intenția de la început, ca această reașezare să nu afecteze așa-numitele firme de apartament, persoanele fizice autorizate care au sediu acasă sau profesiile libere. Asta s-a dorit de la bun început”, a mai precizat sursa citată.


Sursa Avocat.net

Proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari liberali: Un polițist local la 500 de locuitori

• Mai mulți liberali au depus la Parlament un proiect de lege care prevede reducerea plafonului de la 1.000 de persoane la 500 pentru un post de polițist local. 

"Este o inițiativă prin care vrem să ajutăm instituțiile noastre responsabile de siguranța publică, fără ca acest lucru să însemne neapărat alocări suplimentare de la bugetul de stat. În speță, vrem să modificăm OUG 63/2010 care reglementează statutul poliției locale, unde numărul de agenți este plafonat la un agent la 1.000 de locuitori. (...)
Prin această inițiativă legislativă reducem plafonul de la o mie de persoane la 500 de persoane", a declarat, miercuri, la Parlament, deputatul Alexandru Nazare, inițiator al proiectului.
El a motivat că, în prezent, nu există suficienți agenți de ordine publică.
Inițiativa care vizează modificarea OUG 63/2010 pentru modificarea și completarea legii 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și stabilirea unor măsuri financiare a fost depusă în această săptămână, fiind semnată de 12 deputați PNL. "În cazul în care unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială are organizat serviciu public de poliție comunitară, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes județean, după caz, cu sau fără personalitate juridică, la numărul maxim al posturilor (...), după caz, se mai adaugă numărul posturilor determinat: un post pentru fiecare 1.000 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, consiliul local al unității sau subdiviziunii administrativ-teritoriale fiind abilitat să hotărască suplimentarea numărului maxim al posturilor până la atingerea unui raport de un post pentru fiecare 500 de locuitori", se arată în proiect.

Guvern: Declarația părintelui care permite ieșirea din țară a minorilor ar putea fi valabilă trei ani

Declarația de acord a părintelui pentru a permite ieșirea din țară a minorilor ar putea fi dată pe o perioadă de trei ani și fără obligativitatea menționării destinației la care călătorește minorul.

Guvernul a adoptat miercuri un proiect de lege în acest sens, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
"Guvernul a aprobat un proiect care vine în acord cu politica de debirocratizare și simplificare procedurală, care prevede modificările legate de acordul părinților privind ieșirea din România a cetățeanului român minor, în sensul în care declarația de acord a părintelui (...) să fie eliberată pentru mai multe călătorii și nu pentru fiecare călătorie în parte. Adică să aibă o perioadă de până la trei ani de valabilitate, fără menționarea destinațiilor. Până acum trebuia pentru fiecare călătorie în parte, cu destinația respectivă. Simplificăm puțin procedura, eliminăm și obligativitatea menționării acestui scop al deplasării, printr-un proiect înaintat în Parlament", a spus Dan Suciu, la Palatul Victoria.

AEP: 28 martie - data constituirii BEC pentru localele din iunie

• Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din iunie va fi constituit pe data de 28 martie, a anunțat  Autoritatea Electorală Permanentă .

Conform sursei citate, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale este:
* 28 martie — constituirea Biroului Electoral Central;
* 28 martie — 6 aprilie: comunicarea către BEC a denumirilor și semnelor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale;
* 11 — 26 aprilie: depunerea candidaturilor;
* 4 mai: rămânerea definitivă a candidaturilor;
* 6 mai: aducerea la cunoștință publică a numărului circumscripțiilor electorale, a delimitării și numerotării fiecărei secții de votare, precum și sediilor acestora;
* 6 mai — 4 iunie: campania electorală; * 26 mai: tipărirea buletinelor de vot;
* 5 iunie (în intervalul 7,00 — 21,00): ziua votării;
* 6 iunie (ora 21,00): numărarea voturilor, încheierea proceselor-verbale, întocmirea dosarelor cu rezultatele votării.
AEP a anunțat că principalele noutăți legislative privind alegerea autorităților administrației publice locale sunt: implementarea sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), respectiv prezența în fiecare secție de votare a unui operator de calculator.
O altă noutate o reprezintă desemnarea prin tragere la sorți computerizată a președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora, din rândul membrilor Corpului experților electorali. Dreptul cetățenilor Uniunii Europene cu domiciliul în România de a fi aleși în funcția de primar, consilier local sau consilier județean reprezintă de asemenea o noutate legislativă.
Alte elemente legislative recente sunt: alegerea președinților și a vicepreședinților consiliilor județene, precum și a viceprimarilor prin vot indirect, de către consiliile județene, respectiv consiliile locale, dar și rambursarea către competitorii electorali a cheltuielilor privind campania electorală de la bugetul de stat, prin intermediul AEP .

Dâmbovița: Nou termen în dosarul de abuz în serviciu al fostului primar buzoian Boșcodeală

• Dâmbovița: Nou termen în dosarul de abuz în serviciu al fostului primar buzoian Boșcodeală 

Tribunalul Dâmbovița a decis, luni, acordarea unui nou termen, pe 15 aprilie, în dosarul fostului primar al Buzăului Constantin Boșcodeală, trimis în judecată într-un dosar de abuz în serviciu, în care este acuzat că a preluat nelegal un teren de 33 de hectare de la Stațiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău. 
Prejudiciul în acest dosar este estimat la peste 24 milioane de lei.
Până acum au mai fost date două termene pentru desemnarea unui expert, iar în ședința de luni instanța a decis un nou termen pentru că au fost realizate numai două expertize, urmând a fi efectuată, până la următorul termen, și expertiza agricolă.
La următorul termen vor fi chemați în ședința de judecată și experții pentru eventuale întrebări adresate de părți.
La termenul de luni, în sala de judecată a fost prezent și fostul primar al Buzăului Constantin Boșcodeală.
Direcția Națională Anticorupție — Serviciul Teritorial Ploiești a anunțat, în iunie 2014, trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților Boșcodeală Constantin Octavian, primar al municipiului Buzău la acea dată, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, Stana Viorica, la data faptelor director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, Nicolae Trandafir, la data faptelor director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. În rechizitoriul întocmit, se arată că inculpații Boșcodeală Constantin Octavian, Stana Viorica și Nicolae Trandafir, în calitățile menționate, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilo
r de serviciu și prin încălcarea dispozițiilor legale în materia fondului funciar, au făcut posibilă trecerea unei suprafețe de 33 ha teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Terenul respectiv se afla în administrarea Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activității de cercetare și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operațiuni.
Faptele inculpaților au avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 hectare preluat nelegal, aflat în domeniul public al statului, precum și prejudicierea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, prin lipsa de folosință a suprafeței respective, cuantificată de reprezentanții săi legali la valoarea de 11.528.760 lei.
Statul român, prin Agenția Domeniilor Statului București și Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buză, s-a constituit parte civilă în cauză.
Pe 2 martie a.c., Magistrații Curții de Apel Brașov l-au condamnat definitiv pe Constantin Boșcodeală, în dosarul "Gloria", la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere și un termen de încercare de cinci ani, precum și la pedeapsa complementară a interzicerii ocupării funcției de primar pe o perioadă de cinci ani, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

CExN al PSD a validat candidații pentru 11 municipii reședință de județ

Potrivit unui comunicat al PSD, au fost validați următorii candidați pentru primării de municipii-reședință de județ: Buzău — Constantin Toma, Călărași — Marius Dulce, Constanța — Decebal Făgădău, Deva — Emil Stoica, Reșița — Ioan Crina, Miercurea Ciuc — Emil Bușe, Sfântu Gheorghe — Rodica Pârvan, Slobozia — Adrian Mocioniu, Sibiu — Ovidiu Ioan Sitterli, Suceava — Marius Tiberius Brădățean, Tulcea — Eduard Lucian Simion.

Sursa : AGERPRESS — autor: Cătălina Matei

CAT DE LEGALA ESTE PUBLICAREA ONLINE A NUMELOR DATORNICILOR PERSOANE FIZICE ?

Începând din 2016, Fiscul trebuie să publice online şi lista datornicilor persoane fizice, nu doar cea a firmelor care au obligaţii fiscale restante, însă măsura poate fi considerată cel puţin discutabilă. În acest sens, pentru a vedea dacă noua obligaţie a organelor fiscale este în acord cu Legea protecţiei datelor personale şi cu Constituţia, am solicitat opiniile unor specialişti.

Până în 2015, organele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au publicat pe internet, în baza legii, doar lista persoanelor juridice care înregistrau obligaţii fiscale restante. Din acest an, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură fiscală, obligaţia a fost extinsă şi pentru datornicii persoane fizice.

  "Organele fiscale au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice şi juridice care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii. Lista se publică trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare şi cuprinde obligaţiile fiscale restante la sfârşitul trimestrului şi neachitate la data publicării listei", este prevăzut în Codul de procedură fiscală.

Limita minimă de la care se face publicarea este de 100 de lei, conform Ordinului ANAF nr. 558/2016, pentru datoriile la organele fiscale centrale. În cazul datoriilor la organele fiscale locale, limita minimă este stabilită prin hotărâre a consiliului local. Pe lista datornicilor persoane fizice se includ prenumele şi numele debitorilor, localitatea domiciliului fiscal şi cuantumul efectiv al obligaţiilor fiscale restante. În maximum 15 zile de la achitarea integrală a sumelor, autorităţile elimină datornicii din lista publică.

Motivul pentru care autorităţile au recurs la această măsură este, potrivit Ordinului ANAF nr. 558/2016, descurajarea acumulării datoriilor persoanelor fizice către stat.


Protecţia datelor personale este doar una dintre potenţialele probleme

Una dintre potenţialele probleme ce pot fi aduse în discuţie atunci când vorbim despre publicarea online a numelor şi a localităţilor de domiciliu ale datornicilor persoane fizice este protecţia datelor personale.

"Publicarea numelui şi a localităţii de domiciliu ale contribuabilului persoană fizică ridică probleme care ţin de protecţia datelor cu caracter personal. Astfel, publicarea unor asemenea date în condiţiile descrise în Ordinul ANAF nr. 588/2016 intră în sfera noţiunii de prelucrare a datelor cu caracter personal (...). Aşadar, trebuie respectate exigenţele prevăzute în legislaţia în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, chiar dacă datele ce vor fi publicate de către ANAF nu vor fi în toate cazurile suficiente cât să identifice persoana contribuabilului. (...) Din această perspectivă, este interesant de văzut dacă modul în care se va face publicarea listelor datornicilor respectă garanţiile oferite de legislaţia în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal", ne-a spus Bogdan Halcu.

Specialistul de la TZA a atras atenţia că atât directiva europeană cu privire la protecţia datelor personale, cât şi Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date oferă garanţia proporţionalităţii.

Concret, aşa cum se arată în Legea protecţiei datelor personale, informaţiile de acest fel trebuie să fie, printre altele, prelucrate cu bună-credinţă, adecvate, pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi apoi prelucrate. "Mai întâi, este discutabil dacă publicarea numelui, a localităţii domiciliului fiscal şi a sumelor restante în sine este o măsură proporţională vizavi de scopul declarat, acela de a descuraja acumularea de arierate bugetare. Autoritatea Naţională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a atras deja atenţia asupra faptului că practica publicării datelor contribuabililor nu ar satisface principiul proporţionalităţii. Apoi, chiar dacă am accepta că ideea de a publica datele contribuabililor datornici nu încalcă acest principiu, este din nou discutabil dacă se justifică publicarea datelor persoanelor fizice care datorează sume mici de bani. Notăm că intenţia ANAF este aceea de a publica datele persoanelor fizice care datorează sume peste pragul de 100 de lei. Este destul de evident că o datorie de acest fel poate fi efectul unei omisiuni sau erori şi este greu de argumentat că o atare datorie justifică înscrierea debitorului contribuabil pe «name and shame lists». Din acest punct de vedere, din nou se poate ridica problema proporţionalităţii datelor publicate vizavi de scopul urmărit de ANAF", a punctat avocatul, care a amintit că în 2010 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost amendată pentru publicarea "listei ruşinii" cu datornicii la fondul de sănătate.

Mai exact, actul normativ indicat stabileşte că "prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul sau prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală". În situaţia de faţă, prelucrarea datelor personale este prevăzută de Codul de procedură fiscală.

Important! Conform Legii nr. 677/2001, este considerată prelucrare "orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea". Practic, datele personale reprezintă orice informaţii referitoare la o persoană identificată sau identificabilă.


  "Lista ruşinii", contrară respectului demnităţii  
    umane şi dreptului la imagine

 Bogdan Halcu a opinat că articolul din Codul de procedură fiscală referitor la publicarea online a "listei ruşinii" ar putea să facă pe viitor obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate, prin care să fie criticat pentru că nu respectă demnitarea umană şi dreptul la viaţă intimă, familială şi privată.

"Publicarea numelui şi adresei de domiciliu pe listele ruşinii încalcă principiul ocrotirii demnităţii umane. Apariţia unui nume pe acea listă creează impresia că persoana respectivă a săvârşit o faptă reprobabilă, iar societatea ar trebui să ia atitudine faţă de conduita contribuabilului datornic pe care lista respectivă îl plasează într-o categorie socială inferioară. În realitate însă, nu există niciun motiv pentru care un contribuabil care datorează bugetului de stat sume mici de bani ar trebui să fie supus oprobriului public. Dacă admitem că datele din cazierul judiciar sunt protejate, şi ţinând cont că încălcarea legii penale dăunează mai grav societăţii decât neplata la timp a taxelor şi impozitelor, atunci este dificil de justificat publicarea unor atari liste. Statul are la îndemână mijloacele procedurale necesare pentru recuperarea sumelor datorate de contribuabili, astfel încât este greu de înţeles cum «demonizarea» datornicilor este o măsură necesară pentru ca statul să recupereze asemenea arierate", a menţionat specialistul de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

Totodată, avocatul a arătat că autorităţile au o obligaţie constituţională de a respecta şi ocroti viaţa intimă, familială şi privată a cetăţenilor, iar publicarea "listei ruşinii" nu face decât să le păteze imaginea: "Dreptul la viaţă privată include şi dreptul la propria imagine, ceea ce înseamnă că, în baza Constituţiei, autorităţile sunt responsabile pentru respectarea imaginii cetăţenilor. Or, publicarea numelor contribuabililor pe «name and shame lists» nu face altceva decât să păteze imaginea acestora. Însuşi scopul declarat al măsurii (acela de a descuraja acumularea de datorii) poate pune probleme de constituţionalitate. ANAF justifică măsura într-o cheie punitivă: se speră ca publicarea acestor liste să descurajeze pe contribuabilii rău-platnici prin stigmatizarea acestora. Or, dacă autorităţile îşi fac un scop din stigmatizarea cetăţenilor, există dubii serioase cu privire la modul în care acestea înţeleg să protejeze dreptul la imagine al cetăţenilor".

   ICCJ: Prenumele şi numele sunt date        personale

 Printr-o decizie publicată recent despre un caz referitor la cererile de acces la informaţiile de interes public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit că prenumele şi numele unei persoane sunt date cu caracter personal.

"În interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei", scrie în Decizia ICCJ nr. 37/2015.

Concret, judecătorii au apreciat că, atunci când un document include atât informaţii de interes public, cât şi date personale ale persoanelor fizice, acesta trebuie să fie făcut accesibil numai după anonimizarea datelor personale.

"În cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public, întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat", subliniază magistraţii.

Decizia ICCJ a apărut în Monitorul Oficial spre sfârşitul lunii ianuarie şi, de la data publicării, a devenit obligatorie pentru toate instanţele din ţară. Aceasta are ca scop asigurarea unei practici unitare a instanţelor judecătoreşti

Sursa Avocat.Net

MASINA FOSTULUI SEF AL POLITIEI RUTIERE BUZAU IN FLACARI PE SOSEAUA BUZAU-RM SARAT

Maşina fostului sef al Seviciului Rutier Buzau s-a făcut scrum, după ce a luat foc în trafic pe Drumul European 85, între Buzău şi Râmnicu Sărat. La faţa locului s-a deplasat un echipaj de pompieri cu o autospecială cu apă şi spumă, dar până la sosirea pompierilor maşina a ars aproape în totalitate. Maşina care s-a aprins cel mai probabil de la un scurtcircuit aparţine fostului şef al Poliţiei Rutiere Buzău, Vasile Nicolae. Aceasta se întorcea de la Buzău, unde a mers să-şi depuna dosarul de pensionare.

 

ROMANIA A 94-A TARA DIN LUME IN CARE FUMATUL ESTE INTERZIS IN SPATIILE INCHISE

  Scopul principal al interzicerii fumatului în spațiile închise de la locul de muncă și în spațiile publice închise este protejarea sănătății angajaților și a cetățenilor care se află în spațiile publice, prin evitarea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun .


Legea este benefică suplimentar pentru cei care fumează deoarece facilitează oprirea fumatului, precum și în cazul minorilor și tinerilor deoarece contribuie la prevenirea fumatului prin reducerea ocaziilor sociale în care se fumează și în care debutează, de obicei, consumul de tutun.

Se interzice fumatul în toate spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. Se interzice complet fumatul în unitățile sanitare, de învățământ, precum și cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private .
  Locuri in care nu se mai poate fuma:
- halele industriale, spațiile de depozitare, birourile și camerele, sălile de ședință, sălile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, balcoanele închise etc.;
- instituțiile publice centrale și locale;
- unități comerciale: magazine, expoziții/ târguri în spațiu închis, centre comerciale, piețe închise etc. - restaurante, baruri, cafenele, terase închise, unități de cazare, cluburi - inclusiv cele cu acces restricționat, cazinouri, săli polivalente etc.;
- unități cultural-artistice, sportive, recreative; toate mijloacele de transport în comun (unde nu se va mai putea folosi nici țigareta electronică, autogări, gări, aeroporturi, peroane și refugii închise, taxiuri, mașina de serviciu, ambulanță, inclusiv în cabina șoferului, vatmanului, mecanicului de tren etc;
- toate spațile din unitățile de învățământ, medico-sanitare și de protecție a copilului, inclusiv în curtea unităților;
- locurile de joacă pentru copii, indiferent dacă sunt amplasate în interior sau exterior;
- spațiile comune din clădirile de locuințe: holuri, lift etc.

*** LOCURILE UNDE SE MAI POATE FUMA ***

- Spațiile publice în aer liber sau spațiile de la locul de muncă:

- fără acoperiș sau cu acoperiș cu mai puțn de doi pereți: curte, balcoane deschise, terase deschise, chioșuri deschise etc.;

- delimitate de parapete ori paravane de delimitare, gărduleț de delimitare, jardiniere, umbrele sau orice alt tip de mobilier stradal;

- care au închideri laterale sau/și acoperișe retractabile ce formează temporar pereți ori acoperiș dar doar atunci când structura de închidere este complet închisă strânsă astfel încât peretele ori acoperișul nu este vizibil: terasele, pavilioanele, chioșurile când au jaluzelele, ușile pliabile, elementele demontabile etc. pliate/închise în totalitate astfel încât spațiul devine deschis;

  

Peroane, refugii, stații ale mijloacelor de transport în comun dacă sunt deschise sau au acoperiș doar un perete;

Parcuri, în afara locurilor de joacă pentru copii;
   Locuință inclusiv orice spațiu închis în care nu se desfășoară activitate economică(nu este loc de muncă;
Alte spații unde se desfășoară evenimente personale precum corturile, terasele, pavilioanele, dar care nu sunt loc de muncă(nu se desfășară activitate economică).