Complexul Brâncovenesc din Râmnicu Sărat, distrus de ignoranţă

Monumentul istoric, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, a fost supus începând cu anul 1991 unui proces de reabilitare care a durat timp de mai mulţi ani

Nerespectarea reţetelor de renovare a edificiului au dus la deteriorarea pereţilor exteriori şi interiori

Ultima sumă oferită de către Ministerul Culturii şi Cultelor pentru finisarea lucrării a fost de 2,7 miliarde de lei vechi

Construcţiile, iniţiate de unchiul lui Brîncoveanu, Mihail Cantacuzino au durat între anii 1691 şi 1697 iar ansamblul cuprindea la acea vreme o mănăstire cu biserică, stăreţie şi chilii, dar şi o reşedinţă domnească. Lucrările de reabilitare a Complexului Brâncovenesc din Râmnicu Sărat, au fost executate de firma SC COMPACT SRL, firmă amendată de două ori de către reprezentanţii Ministerului Culturii şi Cultelor pentru nerespectarea reţetelor de renovare şi conservare a monumentelor istorice şi de patrimoniu. Tot ministerul amintit a oferit suma de 2,7 miliarde de lei vechi, sumă necesară pentru finalizarea lucrărilor. Interven]ia din anul 1977 asupra clădirilor ce alcătuiesc ansamblul Brâncovenesc nu a fost una singulară, astfel de lucrări fiind executate şi în anii 1991, 1992, 1993, 1994 apoi între anii 1997 şi 2000. Procesul de restaurare a durat aproape 15 ani, absorbind fonduri locale şi naţionale. Rezultatele renovării se văd acum, la trei ani de la recep]ia lucrării, când pereţii palatului sunt invadaţi de umezeală. Imediat după adresa trimisă de Episcopia Buzăului şi Vrancei, primăriei municipiului Râmnicu Sărat, prin care se solicita retrocedarea imobilului ce a aparţinut stăreţiei ( n.r- clădire care adăposteşte Muzeul municipal Râmnicu Sărat), administraţia locală a hotărât mutarea instituţiei de cultură în incinta Pala­tului Brâncovenesc. În clădirea palatului, vor funcţiona secţiile de etnografie, artă şi numismatică, singura secţie ce nu va fi transferată în noua locaţie fiind cea de ştiinţe Naturale. Funcţionarii unităţii de cultură, sunt de părere că aceste condiţii, total improprii unei astfel de instituţii sunt de natură a afecta în timp bunurile mobile patrimoniale a căror menire este de a reflecta bogăţia spirituală a urbei noastre. Personalul Muzeului Municipal Râmnicu Sărat a trimis nenumărate adrese către Ministerul Culturii şi Cultelor pentru reluarea lucrărilor de reabi­litare şi conservare a Complexului Brâncovenesc, acţiuni ce nu şi-au gasit un răspuns din partea ministerului amintit. Vom reveni cu amanunte despre evoluţia problemelor cauzate de ignoranţa celor ce au executat acest gen de lucrări.

Teodor MELINTE