
Credincioşii veniţi de dimineaţă au stat mai întâi în Catedrala Patriarhală, unde PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat slujba Sfintei Liturghii, alături de PS Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal, şi de un sobor de preoţi şi diaconi.
Patriarhul Daniel le-a vorbit oamnilor prezenţi la slujbă despre importanţa marelui praznic al Botezului Domnului.
În continuare patriarhul Daniel a explicat că Sărbătoarea Botezului Domnului se mai numeşte şi "Arătarea Domnului", "Descoperirea Cuvântului Întrupat", "Epifania" sau "Teofania", deoarece rememorează momentul când Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în apele Iordanului, ocazie cu care s-a arătat lumii Sfânta Treime: "glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat şi stă în râul Iordan, iar Sfântul Duh se coboară în chip de porumbel".
Mântuitorul a venit la Sfântul Ioan la Iordan când avea vârsta de 30 de ani, la evrei această vârstă fiind cea a maturităţii. Botezul lui Ioan nu este tot una cu botezul creştin, deoarece ceea ce a săvârşit Sfântul Ioan Proorocul la Iordan era doar o prefigurare a botezului creştin care îşi are începutul în Pogorârea Duhului Sfânt la 50 de zile după Învierea Domnului şi la 10 zile după Înălţarea sa la cer, a mai spus PF Daniel.
Apoi slujba s-a mutat afară, unde erau adunaţi deja peste 3.000 de credincioşi, aşezaţi în linie câte trei, patru şi formând mai multe rânduri dinspre Catedrală, înconjurând biserica şi coborând spre bazele dealului Patriarhiei.
Patriarhul Daniel a evidenţiat din nou importanţa Botezului, punând accent pe apa sfinţită pe care oamenii şi-o doresc atât de mult.
"Botezul este începutul vieţii veşnice, legătură de viaţă şi de iubire a noastră cu Dumnezeu tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Noi eram copii când am fost botezaţi, dar acum, fiind maturi, în fiecare an sărbătoarea Botezului Domnului este o reînnoire a botezului nostru. Agheasma mare este izvor de binecuvântare şi de bucurii. Ea este izvor de nestricăciune, de sfinţenie, de iertare de păcate, de vindecare de boli", a mai spus PF Daniel.
El a explicat că agheasma mare se bea începând de luni, pe nemâncate, opt zile la rând până în 14 ianuarie, cifra opt însemnând veşnicie.
Agheasma mare se foloseşte şi atunci când cineva este grav bolnav şi nu se poate împărtăşi sau de persoanele oprite de la sfânta împărtăşanie.
"Persoanele oprite de la sfânta împărtăşanie pot să bea agheasmă mare în joia dinaintea Paştilor, de Crăciun, de Bobotează şi de sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel. După agheasma mare se ia anafura, şi nu înainte, ca la agheasma mică", a explicat Patriarhul Daniel.
BUZĂU
Circa două sute de enoriaşi cu doi preoţi au pornit din faţa Catedralei "Sfântul Sava" din municipiul Buzău şi au mers pe jos circa trei - patru kilometri până pe unul din malurile râului Buzău, acolo unde are loc, de Bobotează, procesiunea şi slujba de sfinţire a apelor râului.
În total, aproximativ o mie de buzoieni au asistat la slujbă şi la momentul aruncării crucii în apele râului Buzău.
După oficierea slujbei religioase şi sfinţirea cisternei cu Aghiasmă Mare care urma să fie împărţită enoriaşilor strânşi pe malul râului Buzău unul dintre preoţi a aruncat în apă o cruce din lemn după care au sărit şase tineri, încondiţiile în care se înregistrau doar câteva grade Celsius şi ningea uşor.
Doi tineri, Adrian Costin Bogdan, de 21 de ani, şi Ionuţ Octavian Blaj, de 26 de ani, au prins crucea aruncată în râul Buzău şi au reuşit să o aducă înot la mal, cei doi tineri nefiind la prima încercare de acest gen.
Ulterior, cei aproximativ o mie de enoriaşi care au participat la procesiunea de la malul râului Buzău au fost binecuvântaţi de către preoţi şi s-au aşezat la coadă pentru primi apă sfinţită dintr-o cisternă de cinci tone.
Mai mulţi jandarmi au fost mobilizaţi pentru a nu se înregistra incidente, şi deşi enoriaşii au fost în număr mare, împărţirea apei sfinţite a decurs fără probleme
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
introduceti comentariul dvs