Porţile spaţiului Schengen vor rămâne închise pentru România şi Bulgaria

România şi Bulgaria nu sunt binevenite, pentru moment, în spaţiul Schengen. Ele se bizuiau pe sfârşitul lunii martie pentru a fi acceptate, dar vor trebui să aştepte încă luni, dacă nu chiar mai mult. Pentru ca românii şi bulgarii să poată călători fără paşapoarte trebuie ca ţările lor să facă mai mult în materie de supraveghere a frontierelor şi de luptă împotriva criminalităţii şi corupţiei, comentează - vineri - Euronews, subliniind că această exigenţă este "în special franceză şi germană".

Spaţiul Schengen, după numele unui oraş luxemburghez, este constituit din 25 de ţări, în cea mai mare parte state membre ale UE, şi reprezintă peste 400 de milioane de cetăţeni. În România, mai mult decât în Bulgaria, se înţeleg greu această respingere şi progresele cerute în lupta anticorupţie şi în justiţie. Progrese sunt necesare, Bucureştiul este de acord, şi Bruxelles-ul este foarte atent. Dar trebuie legate cele două dosare ?

Pentru analista Elizabeth Collet de la Migration Policy Institute, adevăratul motiv este altul: "Cred că Franţa şi Germania, împreună cu un anume număr de alte ţări, au dificultăţi politice să se arate deschise faţă de imigraţie. Chiar în cadrul european, aceasta este controversată în timpul unei crize economice."

Şi apoi există precedentul grec. Ţara a fost respinsă la examen de trei ori înainte de a fi integrată în Schengen şi astăzi are cele mai mari dificultăţi în lume pentru a-şi păzi frontiera cu Turcia.

"Poate că există şi o nelinişte legitimă privind frontiera greacă", explică Elizabeth Collet. "În prezent, frontiera greacă este o zonă de tensiune. Şi dacă Bulgaria ar intra în spaţiul Schengen, ea ar deveni viitoarea zonă frontalieră de tensiuni pentru imigraţia ilegală, or acesta este un motiv de îngrijorare pentru unele ţări."

Ungaria, care prezidează Uniunea, trebuie să prezinte până în luna iunie o listă a exigenţelor puse în faţa celor două candidate. Intrarea lor putând fi blocată prin veto de o singură ţară, românii şi bulgarii nu sunt la capătul aşteptărilor, comentează Euronews. AGERPRES