Ministrul Educaţiei, în vizită la romi care i s-au plâns că sunt nevoiţi să îi pună pe copii să muncească

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a vizitat, joi, şcoala din Cilibia (Buzău), apoi a mers în casele unor familii de romi pentru a vedea în ce condiţii trăiesc, oamenii plângându-i-se că muncesc din greu la fabricarea cărămizilor, alături de copii, pe care încearcă totuşi să îi trimită la şcoală.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a mers, joi, în localitatea buzoiană Cilibia, însoţit de reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, cei doi vizitând şcoala generală din comună, unde populaţia este preponderent de etnie romă şi unde UNICEF a început în urmă cu trei ani un program de reducere a absenteismului şi abandonului şcolar, intitulat "Hai la şcoală".
Ministrul Pricopie a vizitat şcoala din comună, ulterior mergând în casele câtorva familii de romi pentru a vedea în ce condiţii trăiesc aceştia.
Însoţit de o elevă de liceu de etnie romă, care zilnic face naveta la Buzău pentru a urma cursurile Liceului Pedagogic, ministrul a mers în casa acesteia. Fata provine dintr-o familie nevoiaşă, ce îşi câştigă existenţa din fabricarea cărămizilor, îndeletnicire pe care o au majoritatea localnicilor din Cilibia, care, ajutaţi de copiii lor, produc bucăţi de cărămidă, pe care ulterior o vând pe marginea şoselei.
Oamenii i-au spus ministrului că muncesc din greu, însă îşi trimit copiii la şcoală pentru a scăpa de munca la câmp şi de fabricatul cărămizilor în zilele toride de vară, operaţiunea fiind de extrem de dificilă şi realizându-se numai la temperaturi extrem de ridicate.
"Am cinci copii la şcoală, iar cea mai mare este clasa a XI-a la Pedagogic. Am ales să-i trimitem la şcoală pentru că dacă învaţă, învaţă pentru ei. Eu am doar cinci clase şi probabil că dacă aş fi mers la şcoală aveam şi eu un loc de muncă şi altă situaţie. Ne descurcăm foarte greu, am o reţetă, dar nu am cu ce lua medicamentele. Trăim din ajutorul social şi alocaţia copiilor. Suntem şase copii şi doi adulţi în două cămăruţe. Fata cea mare este la Pedagogic şi sper să înveţe să aibă alt viitor. Si pe cel mic vreau să îl dau la şcoală chiar daca ne este greu. Oricum, la şcoală le place şi vor sa se ducă, decât sa stea după noi la cărămizi", i-a spus Ioana Căldare ministrului Educaţiei.
Despre fabricarea cărămizilor i-a povestit ministrului şi o altă localnică din Cilibia, Aurora Căldare.
"Scoţi pământul la excavator, îl întinzi, îl înmoi, îl prepari, pui in tipar şi torni cărămizile, apoi le uscăm şi la o lună de zile facem rost de lemne şi le punem la cuptor. Apoi cărămida o vindem cu 20-30 de bani bucata. Ieri am turnat vreo 2.000 de bucăţi. Este o muncă grea şi am vrea să nu mai luăm şi copiii, că e greu. Când or lua vacanţă cei mari, îi lăsăm cu cei mai mici acasă să nu se mai chinuie după noi pe câmp. Nu furăm, nu dăm în cap, dar ne descurcăm greu", a afirmat femeia.

Cerasela, o altă localnică din Cilibia, i-a spus ministrului că îşi trimite copiii la şcoală pentru a scăpa de sărăcie şi de munca la cărămidă: "Mi-aş fi dorit să fac şcoală, dar dacă părinţii noştri nu au avut posibilităţi, am rămas doar cu şapte clase, că în a opta m-am măritat şi au venit copiii. Acum, sper ca ai mei să se ţină de carte. Mai primesc ajutoare, cărţi, îmbrăcăminte, şi îi duc la şcoală să scape de munca la cărămidă, că e greu tare".
La finalul vizitei în localitatea Cilibia, ministrul Educaţiei a recunoscut că sunt diferenţe enorme între învăţământul din mediul rural şi cel urban, spunând că este foarte important ca autorităţile să facă investiţii în infrastructura şcolară pentru ca elevilor să le fie mai uşor să meargă la cursuri.
"Din păcate, sunt diferenţe în învăţământul românesc. Diferenţe de facilităţi educaţionale, de infrastructură, de calitate a actului didactic. Suntem interesaţi să creăm condiţii ca şi în mediul rural copiii să aibă posibilitatea să înveţe. Practic, proiectul care se desfăşoară aici cu sprijinul UNICEF vizează în principal scăderea abandonului şcolar şi creşterea performanţelor elevilor, dar vor urma şi proiecte care vizează infrastructura. În acest moment se folosesc 240 de milioane de euro pentru a continua şantierele începute şi neterminate şi urmează 500-600 de milioane de euro în următorul exerciţiu bugetar, bani care vor putea fi folosiţi în infrastructura educaţională. Ne interesează să rezolvăm şi cu tinerii care au o problemă să meargă la liceu, în general legată de distanţă şi costuri asociate. Noi trebuie să îi încurajam pe aceşti tineri să termine liceul sau să meargă spre învăţământul vocaţional sau profesional să înveţe o meserie", a adăugat Pricopie.

S.G.